Archive for March, 2009
Bunul creştin este un om cu frică de Dumnezeu. Frică, nu dragoste deoarece dragostea, în anumite forme, poate căpăta şi conotaţii necurate (fă, futu-ţi Dumnezeii tăi de proastă) iar Dumnezeu, aşa cum ştie oricine a citit blogul acesta în întregime, este incompatibil cu sexul.
Un bun creştin nu numai că trăieşte cu frică de Dumnezeu, dar o şi propovăduieşte. Dacă nu ar face-o, ar fi doar un om speriat. Diseminarea ideii de frică de divinitate ridică omul la nivel de creştin adevărat. M-am gândit aşadar la un mic îndrumar despre cum putem aduce un suflet rătăcit pe calea cea dreaptă şi o să vă ofer câteva exemple concrete, din viaţa de zi cu zi.
1. Şoferul care parchează pe locul tău.
Nu contează că a parcat doar ca să se ducă să-şi cumpere pâine şi maşina este pusă cu semnalul de avarie pornit, ca să ştii că se întoarce repede. Nu-l aştepta. Parchează în altă parte iar înainte să intri în casă, că tot eşti acolo, fă-l cu cheia pe toată lungimea caroserirei. Dacă ştii să scrii repede, în loc să i-o zgârii scrie-i data viitoare îţi sparg cauciucurile. Dacă maşina e aşa şi aşa, s-ar putea să îi trebuiască mai multe semne de acest fel ca să primească lumina. Dacă maşina e scumpă şi nouă, o singură dată îi va fi de ajuns şi nu va mai râvni la bunul aproapelui. Căci locul ăla de parcare e bunul tău chiar dacă nu l-ai plătit la primărie, oricine de pe stradă ştie asta.
2. Oamenii care stau la coadă.
Pune-te în faţa lor, orice bun creştin trebuie să ştie că nerăbdarea nu este o virtute. Dacă încearcă să comenteze spune-i de dulce, să înveţe pe lângă răbdare şi umilinţa, căci plăcute sunt amândouă Domnului. Dacă nici aşa nu merge, dă-i o palmă. Cu cât mai mulţi ne vom trata semenii astfel cu atât mai repede vor învăţa să se supună.
3. Fă-o să pară un accident.
Deşurubează becul liftului şi după ce urcă, blochează-l acolo. Când începe să urle de groază apari şi-i spui că l-a pedepsit Dumnezeu, căci cu siguranţă a păcătuit cu ceva. Apoi du-te în casă, ia Biblia cu tine şi du-te în faţa uşii liftului, unde-i vei citi din Apocalipsă. Fii inspirat, alege părţile cu mulţi morţi. Le găsesti usor, că-s dese. Apoi spune-i că rugăciunea ajută şi pune-l să recite după tine Tatăl Nostru. Fă-o până simţi că pune suflet, apoi deblochează liftul şi ajută-l să iasă, dar nu înainte de a săruta Biblia. Dacă te simţi inspirat îi poţi povesti cum în timp ce recitaţi împreună Tatăl Nostru a apărut din neant o mână uriaşă cu o şurubelniţă şi a înfăptuit minunea deschiderii uşii. Ai grijă să ascunzi şurubelniţa ta.
Acestea fiind spuse, nu uita că Dumnezeu tine un catastif, în care îţi notează şi bune şi rele. Când îţi sună ceasul pentru că te-a chemat la El, după acel catastif îţi va face scorul. Totul este să fii la final cel puţin pe zero cu faptele rele şi bune, căci binele spală răul. Astfel, convertirea unui ateu la creştinism însumează un puct. Convertirea unui satanist la creştinism două puncte, a unui musulman trei şi aducerea unui homosexual pe calea dreaptă patru puncte. Apoi urmează combinaţiile, cel mai tare combo fiind aducerea pe calea cea dreaptă a unui homosexual musulman.
Aşa că dacă vă ştiţi cu multe păcate şi le vreţi şterse repede, aşteptaţi Gay Parade şi ieşiţi în stradă cu ciomagul din lemn de nuc şi Biblia îmbrăcată în piele de capră. Un singur pidosnic pedepsit vă absolvă de jumătate de an de rupt nevasta în bătaie iar de la doi în sus, pentru fiecare în parte poţi aduce pe lume un copil de care să aibă grijă statul, că tu nu ai ce-i pune în farfurie.
Acestea sunt doar câteva idei cu ajutorul cărora puteţi instala frica de Dumnezeu în sufletul necredincioşilor. Dacă mai aveţi altele, nu vă sfiiţi să le împărtăşiţi cu mine.
Probabil că aţi auzit de Feng Shui, arta de a plasa omul într-un mediu prielnic, care să-i echilibreze qi-ul. Feng Shui este o invenţie creştină, pre furată de la noi de chinezi. Este vorba, dragii mei, despre modul în care să întăreşti credinţa omului şi să-i ţii gândul nesmintit. Asta înseamnă de fapt qi. Pentru aceasta, casa bunului creştin trebuie amenajată în aşa fel incăt să atragă toate energiile care-i vin de la Bunul Dumnezeu, ţinând astfel Satana departe de gospodăria şi familia lui. Voi vorbi astăzi un pic despre Feng Shui la oraş.
Energiile intră în casele noastre prin ferestre, dar mai ales prin balcon. Acestea fiind spuse, trebuie avut în vedere că Domnului îi plac curăţenia dar şi animalele, de aceea balconul trebuie să aibă în primul rând o îngrădire cât de mică în care să avem un cocoş. Astfel ne arătăm iubitori de animale şi – cel mai important, ştim când se crapă de ziuă, ca să ne trezim. Căci la primul cântat al cocoşului trebuie să fim în picioare, Tatălui Ceresc neplăcându-i lenea. Mai mult, astfel trezim şi vecinii, lucru care poate fi comparat oarecum cu munca de apostolat. În lipsa unui cocos este bună şi o bormaşină. Pentru purificarea aerului, trebuie să avem întinse nişte sârme pe care să atârnam hainele spălate. Acestea filtrează aerul prin umezeala din ele, de aceea trebuie atârnate haine potrivite acesui scop. Cele mai eficiente sunt maieurile şi chiloţii de bumbac.
Sufrageria este camera în care Bunul Creştin îşi petrece partea din zi în care stă acasă. Mare atenţie unde puneţi vitrina cu bibelouri! Aceasta trebuie să aibă spatele acoperit cu oglindă şi trebuie pusă la peretele opus televizorului. Avantajele sunt multiple: ştiut fiind că televizorul este una din armele Satanei, oglinda din spatele vitrinei trimite Diavolul înapoi în televizor, apoi acesta iese şi se loveşte iar de oglindă care îl trimite înapoi şi tot aşa. Astfel nu va putea rămâne necuratul în casa ta, cum s-ar întâmpla dacă în faţa televizorului s-ar lovi de o suprafaţă care nu reflectă. Oglinda din vitrină mai are şi efect estetic, bibelourile părând datorită ei mai multe. Şi nu în ultimul rând, la mesele în familie cei aşezaţi la masă cu spatele la televizor vor putea şi ei să urmărească emisiunile.

Mulţumesc gigel.org pentru exemplul incorect de amenajare a vitrinei. Cea din imagine este o vitrină satanică, deoarece nu reflectă Satana din televizor ci - dacă sunteţi atenţi - icoana de pe perete cu bunul Iisus.
Televizorul. Pe acesta trebuie aşezat un peşte din sticlă, acesta simbolizând înmulţirea painior şi peştilor de către Iisus. (că tot veni vorba, când mai aduceţi peşte la biserică fiţi amabili să-l aduceţi congelat, că altfel pute. Mulţumesc)
Tot pe televizor şi sub peste trebuie pus un mileu. Când televizorul este închis, Satana încearcă să iasă tiptil, ca să ne smintească minţile. Văzând mileul îşi închipuie că este închis şi se duce prin cablul de antenă la altcineva.
La loc de cinste, pe peretele dinspre răsărit, trebuie atârnată sfânta icoana iar într-una din prize trebuie pusă o lampă de veghe înfăţişând o scenă din Biblie. Ideal ar fi ca icoana să fie cu leduri şi s-o aprindem noaptea, astfel încât locul din priză să rămână liber pentru tabloul luminos cu cascadă şi apus de soare.
Astăzi este a treia zi la rând când Lumina Sfânta apare ca fiind cel mai bun blog găzduit de wordpress.com. Vă mulţumesc, căci fără voi acest lucru cu siguranţă nu ar fi fost posibil. Deja am lista de acatiste pregătite, fii şi fiice ale mele, aşa că marea bunătate a Domnului se va pogorî asupra voastră, de data aceasta înzecit. Dar să nu ne îmbătăm cu iluzii căci după cum vedeţi in imaginea alaturată Satana este aproape de noi. La luptă, fraţi creştini, puneţi o mână pe tastatură şi cealaltă pe Biblia legată în piele de capră si continuaţi, comentaţi si promovaţi acest loc sfânt. Mă duc să-i duc apă călugărului programator, căci Domnul mi-a zis că mai vrea să vă ofere un wallpaper creştin.
Cât despre mine, mă voi apuca de scris un nou articol, imediat ce-mi va porunci Duhul Sfânt despre ce trebuie să sciu în seara aceasta. Fie ca lumina să se pogoare asupra noastră, a tuturor, şi Dumnezeu să ne dea putere să biruim Satana şi pe mai departe.
Maica Precista mi-a facut o vizita azi dimineata, insostita de Cuviosul Gherasim de la Iordan. Ce-am facut Maica si Cuvioase, cu ce am smintit vorba Domnului? i-am întrebat. Restul discutiei nu v-o mai povestesc pentru ca au aparut ca din senin sfintii mucenici Codrat, Acaciu si Stratonic, cei ce au fost mai înainte chinuitori ai sfintilor mucenici Pavel si Iuliana si care de sabie s-au savârsit. Acestia din urma mi-au spus ca discutia trebuie sa ramâna privata, dar ca pot face publica ideea.
Asa ca inaugurez astazi rubrica Internet Ortodox, rubrica în care va voi prezenta din când în când un site sau blog crestin care merita pomenit si discutat. Astazi vreau sa vorbim despre situl Speranta si vindecare pentru homosexuali.
Dupa cum stiti, singurii savanti care au dreptate sunt savantii si cercetatorii crestini, ceilalti nefiind altceva decât pagâni care se închina la un idol fals numit Darwin, incapabil macar de minuni minore, cum ar fi mersul pe apa. Acestia din urma încearca sa ne convinga ca homosexualitatea este o deviatie dictata de o malformatie a creierului, bazându-se pe cercetari facute pe cadavre de homosexuali care zice-se ar fi prezentat nu stiu ce bulbucatura pe acolo pe undeva. Cautati si voi pe Google, pentru ca programatorul nostru refuza sa dea linkuri catre asemenea nemernicii spunând ca îsi spurca sfântul computer. Fals, va spun, nu exista nici un fel de bulbucatura în creier. Dumnezeu a facut omul cu creierul plat, dâmburile acelea sunt facute de Satana si sunt dovada ca mortul era homosexual, om care a luat Cuvântul în desert sau femeie desfrânata.
Savantii ortodocsi au descoperit ca homosexualitatea se ia, fii si fiice ale mele. Se ia din familiile care-L hulesc pe Dumnezeu dar apar si la copii din familii crestine, carora nu le-a fost citita Apocalipsa cu intonatie corecta. Mai apare si la tineri care au fost obisnuiti în copilarie sa îsi spele organele genitale, lucru care se stie ca duce la autoexcitare. Homosexualitatea pasiva barbateasca apare si la cei învatati de mici sa foloseasca hârtia igienica. Contactul des al degetelor cu anusul le induce tinerilor nostri ideea ca anusul poate fi atins de obiecte lunguiete. Astfel, începutul transformarii unui baietel în homosexual pasiv este facut. Activi ramân doar cei care au învatat sa se spele pe penis. Tot savantii nostri au descoperit ca un adult poate fi infectat cu pidosnicie daca un sodomit îl priveste fix în ochi.
Ce putem noi face ca sa ne ferim copiii de patima sodomiei? E simplu, sunt doar câteva reguli de urmat, în afara de cititul corect al Apocalipsei, subiect pe care l-am atins aici.
- Copiii nostri nu trebuie sa fie hraniti cu mâncare asemanatoare în forma cu propriul lor sex. Astfel, baietilor ar trebui sa le fie interzise bananele, cârnatii, chicken si fish fingers, crevetii, fasolea si mazarea pastai, ceapa verde, prazul. Un aliment deosebit de periculos în acest sens este ciocolata Twix, care le spurca mintea cu ideea ca doua penisuri se pot atinge. Deasemeni, daca dorim sa dam baietelului un mar sau o piersica trebuie sa-i rupem înainte codita. O masa buna pentru baietei este pestele despicat pe burta si umplut cu brânza moale.
- Trebuie sa fim atenti cu ce se joaca micutii nostri. Asa cum bine atragea atentia un cititor într-un comentariu, sub nici o forma nu trebuie ca baietii nostri sa puna mâna pe un joystick. As mai adauga aici si maciuca de baseball sau oina, racheta de tenis, paleta de pingpong, crosa de hochei si bineînteles, tacul de biliard. Mai ales tacul de biliard. Mesele de biliard ne-au împânzit orasele pentru ca Satana îi vrea pe baietii nostri homosexuali.
Nu este greu sa urmati aceste sfaturi, frati crestini. Daca nu o faceti, riscul sa va vedeti copiii la Gay Parade este mare. Si pentru ca tot am adus vorba despre Gay Parade, plânge inima în mine sa vad articole prin presa despre cei care alearga homosexualii pe strazi, spunând despre ei ori ca sunt batausi din galeriile de fotbal ori nazisti de la Noua Dreapta. Îmi plânge sufletul de durere, frati crestini, când vad ca nimeni nu vrea sa vada ca aceia sunt savanti crestini care nu vor nimic altceva decât sa-i vindece pe bietii homosexuali.
M-am apucat să scriu aceste rânduri în urma unei întrebări din comentariul unui fiu al Domnului. Nu stau să îl caut, căci este târziu când scriu acestea şi neplăcute sunt Domnului nopţile pierdute. Comentariul în linii mari era cam aşa: de ce nu dau Bisericii banii pe care i-am dat pe computerul de pe care scriu.
Îmi pare rău să îl dezamăgesc pe cel care m-a întrebat, dar eu nu folosesc computere, deoarece în toată parohia nu este decât unul singur sfinţit: cel folosit de călugărul care face wallpapere creştine. De aceea îmi scrijelesc învăţăturile către voi pe o piatră, pe care o dau apoi călugărului programator. Acesta îmi transcrie mai întâi pe reversul pietrei textele din caractere chirilice în caractere latine, apoi le introduce în computerul sfinţit, timp în care rosteşte o rugăciune numită Primeşte Doamne textul acesta şi sfinţeşte literele lui. La început nu reuşea să le posteze pe wordpress.com, aşa că am fost nevoiţi să chemăm divizia de savanţi ortodocşi să cerceteze. Aceştia au descoperit că scaunul programatorului nu era potrivit unei asemenea îndeletniciri şi că fibrei optice din chilia lui îi lipsea ceva. Aşa că i-am tapetat scaunul cu ghimpi, apoi am desfăcut media converterul şi am instalat în fata mufei de fibră optică o candelă mică. Apoi a mers, pentru că prin fibră optică a început să circule spre provider informaţia însoţită de sfânta lumină a candelei.
Să fiu iertat pentru această întrerupere de ordin tehnic. Aşadar textele sunt introduse de călugărul programator în computeril sfinţit după ce le primeşte scrijelite de mine pe piatră. Apoi le postează aici.
Iertat să îmi fie şi că nu răspund tuturor, dar îmi este greu. Căci eu nu văd comentariile vostre decât după ce mi le trimite programatorul. Fireşte, mi le trimite doar pe cele Aprobate de Maică Precista, cărora nu le-a fost sortită ştergerea sau marcarea că spam. Trierea o face bună Maică, programatorul doar îi ascultă povaţa. Apoi ia mesajele rămase şi le scrijeleşte pe pietre că să le citesc. Fireşte, în alfabet chirilic, căci altfel greu îmi este şi ar dura prea mult. În viitor va fi mai bine, pentru că am început să construim un laptop sfinţit. Acum aşteptam iar echipa de cercetători creştini să vedem ce nu a mers bine de ne ne-a ieşit aşa.

Printre miile de oameni care-mi calcă pragul sunt mulţi care îmi lasă şi comentarii. Fiecăruia după cerebel şi după câtă lumină le-a băgat în cap Dumnezeu, fireşte. Parte din comentarii le accept, fie că sunt de bine sau de rău, altele le trec direct la spam iar pe marea majoritate le şterg, dat fiind faptul că nivelul la care par să se ridice comentatorii ar determina şi o oaie să privească în jos.
Ca să înţeleagă şi cei mai înceţi la minte din ultimul rând, o să vă ataşez un screenshot şi câteva comentarii pe marginea lui:

Avem de-a face în mod evident cu un membru MISA, date fiind desele trimiteri la urină. Fireşte, pare să fie unul dintre cei inteligenţi, comentariu dându-mi de înţeles faptul că a priceput despre ce e vorba aici. Interesantă abordarea legată de urinarea din adâncul sufletului.
Presupun de aici că personajul în cauză suferă de oarece mutaţii, dat fiind faptul că într-o privinţă măcar, cercetătorii creştini, musulmani, budisti şi chiar şi atei au ajuns la o concluzie comună: organismele vertebrate se pişă prin uretră, aflată la bărbaţi în vârful penisului iar la femei sub clitoris. Şi tot savanţii, indiferent de religie sau lipsa ei, au constatat că nici penisul nici vaginul nu se află în suflet.
Acum să-i răspund şi domnului Vorphalack:
Fă-mă de CA-CAT (ce-o fi aia, că nu am găsit în dicţionarul explicativ al limbii române). Dacă tot poţi ataşa o copie după comentariul tău pe orice site, ataseaza-l pe www.washingtonpost.com. Ca sâ nu te chinui, click dreapta aici si save as. (Comentariul l-am sters si a ramas doar screenshotul, asa mi-a poruncit Maica Precista si un cor de voci, printre care i-am recunoscut pe sfinţii Eutropiu, Cleonic şi Vasilisc si pe sfântul sfinţitul mucenic Teodoret, care a fost preot în Antiohia).
Ce este Viaţa? E o întrebare căreia au încercat şi încearcă în continuare marii gânditori ai lumii să-i răspundă. Nu neg, din când în când un exerciţiu moderat de imaginaţie nu strică, dar să nu cădem totuşi în păcatul ridicolului. Pentru răspunsul corect la o asemenea întrebare nu avem nevoie de cerceare sau filosofi. Pentru că ne este suficient să citim Cartea Sfântă ca să-l aflăm.
La început, Dumnezeu le-a făcut e toate: pământ, apă şi aer, apoi a facaut viaţa sub toate formele ei. Aici nu este loc de argumente, toate acestea fiind fapte, deci reale. Dar pentru ce ne-a dat viaţă? Ca să ne veselim, ca să ne bucurăm de toate frumuseţile pământului creat de el? Ca să ne fie bine? Nu, fii şi fice ale mele! căci nu pentru noi ne-am născut ci pentru El. Bucuria părinţilor la naştere pentru că “avem un copil” este un mare păcat, acel copil nu este al lor, este al Domnului. Iar acest lucru îi trebuie spus de mic.
Dumnezeu a creat Raiul şi Iadul. Aşa cum bine ne învaţă sfânta scriptură, la sfârşitul vieţii unul din cele două locuri ne aşteaptă. Veşnice fiind, ele sunt de fapt scopul, destinaţia finală. Dacă vreţi o analogie, viaţa este ce trăieşte copilul în pântecele mamei: o formă de evoluţie (nu vreau să spun evoluţionism, Doamne iartă-l pe nevrednicul de mine) care ne pregăteşte pentru ceea ce-i adevărat. În marea Lui bunătate, Dumnezeu a creat un sistem de cantonament, un fel de tabără, dându-ne astfel posibilitatea să ne alegem unde vrem să mergem. Este ca o haltă de triaj, iar alegerea ne aparţine. Aşa că cei care susţin că Tatăl Ceresc nu vrea să gândim şi nu ne oferă posibilitatea liberului arbitru vorbesc în dodii, copiii mei. Alegem, şi alegem pentru că Dumnezeu vrea aşa. Dacă nu era asta voia Lui, ne năşteam direct într-o lume bună şi corectă, unde nu trebuia să avem grijă mare ce facem, ba chiar şi ce spunem. Căci poruncă este şi să nu iei numele Domnului în deşert. Cu alte cuvinte, este suficient să-L vorbeşti de rău ca să te duci dracului (Doamne iartă-mă).
Viaţa nu ne-a fost dată pentru bucurie şi plăcere ci pentru frică de Dumnezeu. Căci nimic nu este mai plăcut Lui decât miliarde de oameni, de la Facere încoace, speriaţi de Ochiul care ne vede de sus şi de Mâna care ghidează trenul să treacă peste noi dacă am păcătuit. Căci El pe toate le ştie şi le vede.
În încheiere, dacă vreţi şi câteva sfaturi care să vă înlesnească drumul spre Rai, iată-le:
- Fiţi umili. Capul plecat, ochii în pământ şi o voce stinsă sunt o atitudine corectă. Vocea omului trebuie să se înalţe atunci şi numai atunci când ridică Dumnezeului slavă.
- Nu fiţi fericiţi şi nu vă bucuraţi de nimic ce vă închipuiţi că vă face plăcere, căci plăcerea este desertaciunie. Cercetătorii ortodocşi au descoperit că până şi orgasmul ne-a fost dat ca să ne încerce tăria credinţei. Cine îl caută sau cine îl are va ajunge în Iad. Căci sexul e ruşine, singurul lui scop fiind aducerea de material proaspăt Domnului. Câţi strungari aţi văzut să dea ochii peste cap de plăcere de câte ori le iese o şaibă din strung?
- Fiţi modeşti. Posesiile lumeşti sunt deşertăciune, aşa că tot ce este peste asigurarea unei pâini şi ceva pe lângă să-i dea gust prisos se numeşte. Prisosul trebuie dat bisericii, fie sub formă de bani, fie – dacă altfel nu se poate – sub formă de produse congelate.
În primul rând ţin să mulţumesc tuturor celor care din convingere sau din frică de Dumnezeu au promovat acest blog. Datorită lor, la numai cinci zile de la lansare (adică ieri), 12.000 de oameni au găsit Lumina Sfântă. La mai mulţi şi la mai mare, Amin. (cei care nu ati facut-o deja, vedeti pagina Iisus porunceste si faceti ce se cuvine).
Acum să trecem la învăţăturile de zi cu zi, căci neplăcut este Tatălui Ceresc să treacă o zi fără învăţături creştine. Aşa că astăzi vom vorbi despre poziţia femeii în raport cu Biserica şi Dumnezeu.
În mod normal, dat fiind subiectul, ar fi trebuit să las pagina goală, iar minţile luminate ar fi înţeles ce vreau să spun. Pentru că nu toţi au primit însă Învăţăturile şi Calea, o să explic pe înţelesul tuturor. La început Dumnezeu l-a făcut pe Adam. Apoi, acesta simţindu-se singur, i-a dat-o pe Eva. Dar nu făcută din pământ, aşa cum l-a zămislit pe el ci dintr-o coastă a lui Adam. Înţelegem aşadar că femeia nu îi este şi nu îi va fi vreodată egală, a fost concepută ca fiind ceva pe lângă casa omului. Şi mai simplu spus, ca să înţeleagă şi enoriaşii din ultimul rând, că poate în spate nu se aude aşa bine, pe vremea aceea neexistând un pet shop de unde să-şi cumpere Adam un acvariu cu guvide sau un porcuşor de Guinea, Dumnezeu i-a făcut un animal de companie.
Eva l-a împins apoi pe Adam în păcat, motiv pentru care amândoi au fost izgoniţi din rai. Bonus, pentru că nu a fost capabilă să-şi ţină curiozitatea în frâu, Dumnezeu în marea lui milă şi dragoste de oameni i-a dat ciclu, să sângereze cinci zile pe lună. Acest mod de gândire a fost copiat în ştiinţa satanista numită Marketing şi a primit numele Ahead Planning. Pentru că scopul Tatălui Ceresc nu a fost doar să o facă să se chinuie cam 15% din întreaga ei viaţă, ci să o şi ţină departe de Biserică acele zile din lună, pe motiv ca pătează pardoseala. I-a mai dat şi alte daruri, în marea lui milă: ciclu dureros, sindrom premenstrual, sarcina de nouă luni în care să-i fie greu şi naştere în chinuri. De ce? Pentru că nu a fost în stare să priceapă ca Pomul conoasterii nu e aprozar, de unde să încerce ea pe gustate. Mai mult, daca nu doreste sa tina sarcina, va arde vesnic in iad. Femeia a fost facută să nască după fiecare contact sexual, căci sexul ne-a fost dat pentru procreere si numai păcătosii găsesc plăcere in el.
Femeii i-a zis: ,,Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii, şi dorinţele tale se vor ţinea după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.“ ( Gen. 3.16)
Aşadar, femeia i-a fost dată bărbatului intru stăpânire. Iată de ce, la fel ca iobagul caruia nu-i este ingăduit sa viseze la pozitia vătafului, ea nu are voie să viseze la haină preoţească. A primit în schimb onoarea de a face copii barbatuui şi a-i găti şi a-l ţine curat. In zilele ce urmează voi pregăti un îndrumar al familiei, din prisma Bisericii şi Bunului Dumnezeu.
A sosit vremea să investesc din ce mi-aţi pus în cutia milei, fii şi fiice ale mele. Dat fiind faptul că sunt bătrân şi nu mă mai ţin picioarele aşa de mult, de o vreme încoace ţin slujbele în versiune scurtă. Aceasta, pentru că nu se cade să nu citeşti tot ce trebuie din Cartea Sfântă, se face aşa: Încep să dau citire frazei până pe la al treilea cuvânt, apoi accelerez ca la televizor când se citesc avertsmentele la medicamente.
Există şi varianta a doua, cu siguranţă aţi auzit sfinţi părinţi care încep să citească normal apoi bălmăjesc sunete care numai cuvinte nu par. Ambele variante sunt acceptate de Domnul, pentru că în ambele variante preotul ştie ce spune iar Tatăl Ceresc ştie că preotul ştie. Savanţii creştini au demonstrat nu numai că femeia nu e om, cancerul se vindecă prin rugaciune şi homosexualitatea prin bătaie, dar şi că vorbele preoţilor, indiferent cum sunt pronunţate, la Dumnezeu ajung în formă corectă şi inteligibile.
Pentru că îmbătrânesc, versiunea prescurtata a slujbelor a început să nu mai fie o soluţie pentru statul în picioare, aşa că am decis ca din banii voştri puşi în cutia milei să cumpăr un scaun, pe care să mă aşez în biserică în timpul slujbelor. Pentru că vorbele preotului ajung la Dumnezeu indiferent din ce poziţie sunt spuse. Din când în când mai ajung la El şi rugăciuni ale enoriaşilor, dar numai cele spuse umil, în genunchi, în timp ce se izbesc cu fruntea de pardoseală. Căci după cum bine ştim, nu-I este plăcută Domnului mândria ci umilinţa.
Pentru că îmi place să-mi plec urechea la părerile enoriaşilor mei vin şi vă întreb: pe care dintre cele două scaune să-l cumpăr? Primul, deşi mai uşor de înţeles datorită chipului sculptat al Fiului, mi se pare un scaun frumos. Dar este oare potrivit să stai pe El? In relaţia cu omul, Iisus stă deasupra. Al doilea, foarte frumos şi el, are un mesaj mai discret, făcând însă trimitere atât la Mielul Domnului cât şi la pielea de capră în care orice creştin trebuie să-şi ţină învelită Biblia.
[polldaddy poll=1418267] Vă rog deasemeni după ce răspundeţi la sondaj să şi argumentaţi în comentarii.
Au aparut pe diverse bloguri pagâne si sataniste, de o vreme încoace, comentarii la adresa alocarii banilor de la buget pentru refacerea unor biserici. Mai precis, pentru doar 2000 de biserici au fost alocate fonduri care ar fi putut fi altfel directionate catre învatamânt si sanatate.
Satanelor care au scris asemenea abominatii le raspund:
- Învatati-va copii sa se roage. Matematica, fizica, chimia si alte asa-zis stiinte sunt niimc în fata adevarurilor din singura carte, Biblia. Nu avem nevoie de învatatori si profesori falsi, avem un Dumnezeu ce ne învata prin Fiul Sau Iisus, caruia de altfel ii si spunem Învatatorul.
- Nu avem nevoie de spitale, clinici, medici si medicamente. Nu exista medicamente mai bune decât postul si rugaciunea. Dumnezeu le-a orânduit pe toate si ne-a dat inclusiv ACATISTUL MAICII DOMNULUI PANTANASSA VINDECATOAREA DE CANCER. De câti ani se cauta cura pentru cancer? Câti bani costa cercetarile? Câte acatiste ale Maicii Domnului Pantanassa puteau fi tiparite cu acesti bani, daca i-ati fi dat Bisericii în loc sa ii aruncati aiurea pe cercetare?
Exemple ar mai fi de dat, ca sa întelegeti de ce nu avem nevoie de învatamânt si sanatate. Dati bani Bisericii, învatamântul îndeparteaza copiii de cele sfinte si-i învata ca omul a fost creat din maimuta si au existat dinozauri. Blasfemie, bunii crestini stiu ca scheletele dinozaurilor au fost plantate în pamânt de Tatal Ceresc, ca sa ne puna credinta la încercare.
O sa spuneti ca Biserica are oricum bani si ca nu plateste impozite. Doar Satana poate gândi asa. Fireste ca Biserica are bani, din ce altceva ar putea trai Sfintii Parinti? Doar nu aveti nerusinarea sa le cereti sa mearga la slujba cu tramvaiul, dupa ce ca sunt atât de buni cu voi si va iau pacatele asupra lor? Doar nu credeti ca nehraniti corespunzator o sa aiba puterea sa va ierte nimicnicia? Majoritatea preotilor sunt grasi nu pentru ca abuzeaza de mâncare, ci pentru ca sunt întelepti si prevazatori. Precum camilele în desert, ei stocheaza pentru ca stiu ca va veni Apocalipsa. Iar ei trebuie sa reziste, pentru voi. Impozite? Daca ar trebui sa plateasca impozite ar însemna ca s-ar coborî la nerusinarea celor care pretind Bunului Dumnezeu sa plateasca zeciuiala. Orice crestin stie ca trebuie sa plateasca el zeciuiala Bisericii, nu invers.
8. Se cuvine oare, ca omul sa însele pe Dumnezeu? Caci voi M-ati înselat! Dar voi ziceti: “Cum Te-am înselat?” – Cu zeciuiala si cu pârga!
9. Blestemul va atinge, pentru ca voi Ma înselati, voi, neamul întreg!
10. Aduceti toate zeciuielile la vistierie si sa fie merinde în casa Mea si puneti-Ma si pe Mine la încercare”, zice Domnul Savaot, “si veti vedea ca vai deschide, la dorinta voastra, stavilarele cerului si voi varsa din belsug binecuvântarea, spre binele vostru. (Maleahi, 3)
Dati bani Bisericii, nu-i mai aruncati pe prostii care nu folosesc nimanui.



