Oiţe şi berbecuţi ai Domnului, ştiu că v-am lipsit. S-a întâmplat aceasta deoarece am primit un nou set de moaşte pentru Sfânta Biserică, printre care moaşte se numără şi prepuţul lui Hristos Mântuitorul. Aşa că nu am mai avut timp de scris, trebuind să păzesc Sfântul Prepuţ de năvala credincioaselor venite să se închine Lui şi să-L sărute.

Pe lângă multele credincioase lângă biserică s-a adunat şi o hoardă de atei păgâni care au scandat fără-ncetare "pentru cei mai slabi cu duhul şi-a adus popa prepuţul". Urât. Dar i-am potolit invitându-le căpetenia să vadă minunea, să vadă cu ochii lui cum izvorăşte mir din prepuţul lui Hristos când e pupat de enoriaşe. Aceasta însă a ajuns să fie o altă problemă, căci m-am ales şi cu ateii bulucindu-se la pupat după ce căpetenia le-a povestit ce a văzut. Cred că nu mai sunt atei în parohia mea, oiţe şi berbecuţi ai Domnului. Cei care manifestau s-au convertit la Calea cea Dreaptă, acum sunt adevăraţi creştini iar sfânta biserică a devenit înfloritoare de pe urma convertirii lor, căci fiecare din ei a lăsat în cutia milei ori zeciuiala ori cardul cu pinul scris pe spate, aşa cum se cuvine.

Acum sunt obosit, copii ai Domnului. Mă duc să îmi odihnesc trupul întru mare slava Domnului şi vă las împreună cu încă un catehism al Taicului Terezu. Când mă voi scula voi reveni la scris şi pre mulţi am să creştinez. Căci mare-i mila Domnului şi adevărata calea Lui.

3 Responses to “Prepuţul lui Hristos”